Lumea artei și inspirație

Milica Bjelanovic s-a născut în Zrenjanin, unde locuiește și creează și astăzi. În 1988 a absolvit Școala Superioară de Arte Plastice din Novi Sad, continuându-și ulterior studiile postuniversitare în atelierul prof. Živko Đak. Din 1989 este membră a SULUV.

Milica și-a expus lucrările în peste o sută de expoziții colective în țară și în străinătate (în Japonia, Spania, România, Suedia, Emiratele Arabe Unite, Franța, Ungaria) și a participat la peste 30 de tabere de creație artistică. Operele sale se află în colecții din întreaga lume.

De ce ai ales grafica? Cu ce te-a cucerit?

Grafica este foarte misterioasă și pregătește mereu câte o surpriză, dar permite și experimente. Deoarece lucrez cu negru, alb și acele nuanțe subtile de gri, acesta este pentru mine cel mai simplu mod de a-mi exprima sentimentele, emoțiile și stările de spirit.

Ai putea indica o tehnică grafică drept preferata ta, sau cel puțin una pe care o abordezi cel mai des dintr-un motiv anume?

Da, este vorba despre acvatintă. O realizez cel mai des și îmi place cel mai mult, deoarece oferă cele mai multe posibilități.

Graficile tale au vizitat într-adevăr multe țări, iar un număr semnificativ din lucrările tale se află în colecții din întreaga lume. Este acesta un avantaj al tehnicii grafice în comparație, de exemplu, cu pictura pe pânză?

Da, desigur. Grafica o împachetezi într-un tub și o trimiți în lume.

În majoritatea lucrărilor tale, cel puțin cele pe care am avut ocazia să le vedem, domină negrul, albul și nuanțele de gri, dar există momente în care ai nevoie de culoare pentru a-ți exprima pe deplin gândul. Când se întâmplă acest lucru?

Când am nevoie să provoc o senzație, un incident artistic, am nevoie de culoare. De cele mai multe ori sunt culori primare – când le folosesc, este vorba de roșu, albastru, galben, adică o culoare pură. Nu le amestec și nu caut o nuanță specifică, ele îmi servesc drept mijloc de exprimare.